Craniile alungite descoperite în Peru: mister elucidat!

O descoperire de senzație făcută în Peru a pus pe jar oamenii pasionați de tainele vieții, aceiași care cred în existența extratereștrilor.

Dar, oricât de mult le-ar plăcea să creadă că au dreptate, misterul craniilor alungite a fost elucidat și nu, nu este ceea ce își doreau ei să fie!

Conform specialiștilor care au analizat osemintele descoperite, trăsăturile se încadrează în variația umană. Pe scurt, nu poate să fie vorba de o dovadă a vieții extraterestre, oricât de mult își doreau acest lucru fanii evenimentelor SF. Hai să află mai multe despre craniile alungite descoperite în Peru!

Proveniența craniilor alungite

Misterul lor a fost elucidat în urmă cu câteva luni, asta după ce alte 211 de cranii au fost găsite în Valea Colca, în sud-vestul statului Peru. Aveau frunțile plate, neobișnuit de înalte, orbite largi și arcade proeminente. Osemintele provin din morminte ce datează din anul 1100 până în 1450, din Anzii plini de mistere pentru orice antropolog sau istoric. Astfel de cranii au mai fost găsite și în Polinezia, Vanuatu, Bazinul Carpatic, Bulgaria și Croația.

Forma lor alungită i-a făcut pe căutătorii de știri senzaționale să creadă că este vorba despre o specie de extratereștrii. Motivul pentru care au făcut-o este deja cunoscut: în cultura populară, ființele acestea sunt ilustrate ca având forma capului alungită sau dublată în dimensiune.

Originea lor este umană

Din nefericire pentru vânătorii de senzațional, craniile alungite din Peru sunt umane, după cum arată analizele ADN efectuate de specialiști. Până în prezent, nicio publicație sau sursă științifică credibilă nu a publicat un raport oficial cum că originea craniilor ar fi extraterestră.

„Orbitele sunt normale și se încadrează perfect în variația umană. Arată ca orbitele altor cranii umane găsite în Peru”, a explicat Melissa Murphy, profesor de antropologie la Universitatea din Wyoming, SUA.

De ce au forma alungită

Oamenii antici din Peru foloseau tehnici bizare pentru a modela craniile umane în forme neobișnuite. Forma alungită era obținută prin legarea capului în primii ani de viață ai unui copil. Scopul era de a i se stabili din primii ani identitatea pe care urma să o aibă la maturitate.

Forma alungită era redată prin legarea craniilor nou-născuților, care erau încă moi, cu țesături din piele și lână, prinse între niște bucăți din lemn. Una era amplasată pe fruntea copilului, iar cealaltă era pusă în spate, sprijinită de ceafă. Pentru ca oasele să înceapă să se deformeze, cele două scânduri mici erau strânse cu putere. În timp, craniul se alungea și oasele se întăreau, forma devenind stabilă pentru tot restul vieții individului.

„Schimbarea în mod intenționat a formei craniilor este un tip de modificare culturală a corpului care indică numeroase aspecte, precum identitatea unei persoane, ocupația acesteia sau un ritual de inițiere prin care a trecut. Civilizațiile precolumbiene de pe coasta de sud și din alte regiuni din Peru au recurs la aceste practici timp de mii de ani”, a mai precizat profesorul de antropologie de la Universitatea din Wyoming, SUA.

Cine folosea această tehnică

După ce a analizat cele 211 cranii alungite din Valea Colca, antropologul Matthew Velasco a identificat două grupuri distincte care practicau modificarea craniilor. Este vorba despre populația Collaguas, care prefera să alungească cutia craniană, și populația Canvas, care opta pentru cranii îndesate.

Cele două populații au recurs la această tehnică pentru a se deosebi de alte triburi, cum ar fi cel al incașilor. Schimbarea craniului a fost modificarea ce a creat o nouă identitate colectivă. În timp, a devenit un simbol al apartenenței unui individ la un trib sau popor anume.

Specialiștii au găsit rapoarte vechi, încă din anii 1500, în care spaniolii confirmau această practică, dar și forma alungită și subțire a capetelor oamenilor din populația Collaguas. După ce zona a fost colonizată de spanioli, practica a fost interzisă în secolul XVI.

Cum s-a răspândit alungirea craniilor

Ritualul este originar din Asia Centrală, dar s-a răspândit cu ajutorul populațiilor care au migrat. Conform unui studiu din anul 2014 care a apărut în Jurnalul de Neurochirurgie, printre popoarele care au folosit această tehnică se numără și sarmații, alanii, goții și hunii.

Cercetătorii susțin că hunii au fost cei care au adus obiceiul acesta din Asia tocmai în arealul carpatic. Alungirea craniilor a ajuns în Caucaz, apoi în stepele kalmuce și în bazinul Dunării, pe teritoriile din prezent ale României, Sloveniei, Ungariei, Austriei, Serbiei, Croației, Slovaciei și Cehiei.

Tehnica aceasta a fost folosită și în unele zone izolate din Franța, chiar și în secolul XX, în Germania, în America de Nord, la aborigenii din Australia sau în Insulele Caraibe. În ciuda faptului că pare o barbarie și o procedură extrem de dureroasă, se pare că inteligența sau integritatea creierului persoanei în cauză nu ar fi fost afectate pe parcursul vieții.

Ce teorii planează asupra civilizațiilor

În ciuda faptului că specialiștii au reușit să elucideze misterul craniilor alungite, unii oameni au propriile lor teorii legate de motivul pentru care se practica tehnica deformării încă de la naștere. Unii cred că ritualul era practicat deoarece aceste popoare încercau să imite alte ființe care arătau așa, de la mama natură, și care ulterior au dispărut sau să îi mulțumească pe zei.

Unii arheologi susțin că bebelușii care erau aleși pentru alungirea craniului făceau parte din clasa conducătoare sau din familii regale. Alții spun că era modul prin care triburile încercau să se diferențieze de alte triburi pe care le puteau întâlni în călătoriile lor.

Un naturalist elvețian din secolul XIX, Johann Jakob von Tschudi, susține că multe capete alungite nu au o urmă de manipulare artificială. Adică oasele nu au fost modificate cu ajutorul lemnelor și al fașelor. Dovadă stă corpul unui fetus în vârstă de 7 luni, care avea deja craniul alungit.

Misterul craniilor de la Paracas

În anul 1928, în Parcas, Peru, a fost descoperit un cimitir plin cu cranii alungite de către arheologul Julio Tello. După ce au fost degropate și analizate, specialiștii au descoperit că ele sunt cu 60% mai grele și cu peste 25% mai voluminoase decât ale oamenilor obișnuiți. Acestea au fost considerate cele mai mari din lume.

Conform specialiștilor în anatomia umana, nu poți mări volumul pe care un craniu uman îl are, indiferent de cât de mult îl presezi sau îl alungești. Genetica vine la pachet cu dimensiuni standard care sunt modificate doar dacă e vorba de o anumită malformație.

În anul 2014, rezultatele analizelor ADN prelevat de pe cranii indica faptul că oasele nu erau umane. Un genetician susținea la vremea respectivă că ADN-ul mitocondrial a suferit „mutații nemaiîntâlnite până acum la om, primată sau alt animal”. Analizele mai arătau și vechimea lor osemintelor, datând cu 2.000-3.000 de ani în urmă.

Cercetătorii au mai aflat că osemintele ar fi de origine europene. Evident, informația cum că originea lor ar putea fi extraterestră a iscat discuții aprinse. Mulți i-au acuzat pe cei care au realizat analizele ADN de amatorism sau de o uriașă dorință de afirmare și celebritate, indiferent de mijloace.

„Teoria că deformările ar fi fost realizate prin presarea lentă a craniului între bucăți de lemn nu se susține. Poziția osului foramen magnum este neobișnuită. În mod normal, acest os s-ar găsi mai aproape de linia maxilarului. În cazul craniilor din Paracas diferă complet de anatomia umană. Asta ne conduce la concluzia că nu a fost deformare mecanică, ci moștenire genetică”, susține cercetătorul Lynn Marzulli.

Aceasta mai spune că pomeții craniilor erau extrem de proeminenți, orbitele ochilor diferite și fără țesut de legătură între cele două oase parietale ale craniului. Singura boală care duce la sudarea celor două oase parietale se numește craniosinostoză, dar maladia nu a fost descoperită la aceste oseminte din Paracas.

Cum era de așteptat, un al doilea set de analize a fost realizat pe aceste oase. Rezultatele au venit înapoi la fel de controversate ca primele: aceste cranii nu ar fi de pe Pământ. Originile și istoria lor rămân un mister și astăzi.